12/06/2026
DITL GIURGIU: RESTANȚELE CRESC, DAR ÎNCASĂRILE CRESC ȘI MAI MULT!
DREPT LA REPLICĂ
Referitor la articolul publicat sub titlul „INVESTIGAȚIE GPS: Radiografia finanțelor locale. Giurgiuvenii au datorii de peste 54 milioane lei la bugetul local. Conducerea Primăriei nu poate sau nu vrea să recupereze aceste restanțe” , considerăm necesară prezentarea unor precizări și informații suplimentare.
În primul rând, informația privind existența unor obligații fiscale restante la data de 31.12.2025 este reală și a fost comunicată transparent de către Direcția de Impozite și Taxe Locale Giurgiu. La aceeași dată, debitele restante însumau 56.990.930 lei, din care 54.009.117 lei aparțineau persoanelor fizice și 2.981.813 lei persoanelor juridice.
Totuși, apreciem că prezentarea exclusivă a acestui indicator poate crea o imagine incompletă asupra activității fiscale desfășurate la nivelul municipiului.
Într-o analiza financiară și fiscală, performanța unei instituții nu poate fi evaluată doar prin raportare la o singură dată calendaristică și la un singur indicator. Restanțele reprezintă un indicator de moment, respectiv ”fotografia” unei situații existente la un moment dat. Pentru a evalua corect eficiența activității de colectare este necesară analiza indicatorilor în dinamică, pe mai mulți ani, precum și coroborarea acestora cu nivelul încasărilor și măsurile de recuperare întreprinse.
Datele oficiale arată că activitatea de colectare a cunoscut o evoluție pozitivă și constantă.
Astfel, TOTALUL SUMELOR ÎNCASATE prin DITL Giurgiu a crescut de la
* 44.097.353 lei în anul 2023;
* 52.664.092 lei în anul 2024;
* 66.373.908 lei în anul 2025.
Asta pentru că pe lângă categoriile de impozite și taxe încasate, și solicitate de redacția GPS, DITL mai încasează și alte categorii de creanțe de la populație – chirii, concesiueni, rate din bunurile vândute și multe alte categorii de venituri. Aceasta evoluție reprezintă o creștere de peste 22 milioane lei în numai doi ani, respectiv aproximativ 50%.
Categoriile de venituri fiscale colectate – strict doar acestea – au crescut de la 30.624.300 lei în anul 2023 la 37.206.820 lei în anul 2024 și la 45.097.190 lei în anul 2025, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 47% față de anul 2023.
În același timp, contribuția veniturilor totale colectate prin DITL la veniturile totale ale Municipiului Giurgiu a crescut:
* 16% din veniturile totale ale municipiului în anul 2023;
* 21% în anul 2024;
* 26% în anul 2025,
lucru care se poate vedea cu ușurință parcurgând HCL 20/2024, HCL 70/2025 și HCL 108/2026. Cu alte cuvinte, ponderea resurselor financiare generate prin activitatea DITL a crescut constant, în bugetul local al Primăriei.
Un indicator deosebit de relevant îl reprezintă încasările provenite din executare silită. Și acestea au crescut de la
• 3.015.374 lei în anul 2023,
• 4.055.450 lei în anul 2024
• 5.066.857 lei în anul 2025, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 68% în doi ani.
Această evoluție reflectă intensificarea măsurilor de recuperare și utilizarea activă a instrumentelor prevăzute de Codul de procedură fiscală.
Totodată, în cursul anului 2025 au fost emise somații și titluri executorii pentru 2.577 contribuabili, dintre care 2.518 persoane fizice și 69 persoane juridice. Pentru aceștia au fost instituite peste 4.000 de popriri asupra veniturilor și conturilor bancare. Măsurile de executare au inclus, de asemenea, instituirea sechestrelor asupra bunurilor mobile și imobile, precum și înscrierea acestora în registrele de publicitate prevăzute de lege.
Este de asemenea important de subliniat că o parte semnificativă a creanțelor restante reprezintă obligații fiscale istorice acumulate de-a lungul mai multor ani, inclusiv amenzi contravenționale și obligații aparținând unor contribuabili care nu dețin venituri sau bunuri urmăribile. În asemenea situații, recuperarea integrală a creanțelor nu depinde întotdeauna exclusiv de activitatea organului fiscal, ci și de existența unor bunuri și venituri asupra cărora legea permite executarea silită.
Prin urmare, existența unui volum ridicat al restanțelor nu poate constitui, în sine, dovada lipsei de acțiune a administrației fiscale. Dimpotrivă, indicatorii de activitate și rezultatele obținute în ultimii ani evidențiază de fapt o creștere semnificativă a încasărilor, a recuperărilor prin executare silită și a contribuției veniturilor fiscale la bugetul municipiului.
DITL Giurgiu a respectat întodeauna rolul presei de a informa cetățenii și de a analiza activitatea instituțiilor publice. Considerăm însă că o prezentare echilibrată a realității fiscale locale presupune analizarea simultană atât a nivelului obligațiilor restante, cât și a evoluției gradului de colectare, a sumelor efectiv recuperate și a măsurilor concrete întreprinse pentru recuperarea creanțelor.
Numai prin raportarea la ansamblul acestor indicatori poate fi formulată o evaluare obiectivă și fundamentată asupra activității Direcției de Impozite și Taxe Locale Giurgiu.
Da, restanțele au crescut, însă eforturile de executare și încasările totale prin instituția noastră au crescut și mai mult.
De asemenea, toate crizele suprapuse, majorările de prețuri la energie, materiale de construcții, apă, creșterile salariale obligatorii, taxele impuse administrațiilor publice, contractele păguboase încheiate de primărie în anii precedenți, executările silite rezultate din hotărârile instanțelor privind aceste contracte, precum și majorarea costurilor pentru salubritate au făcut ca un oraș precum al nostru să se confrunte cu dificultăți majore.
În lipsa unui antreprenoriat puternic și a unor investitori importanți – în mare parte din cauza lipsei terenurilor disponibile și a infrastructurii industriale – dezvoltarea economică a rămas blocată. Această situație își are originile în lipsa unei perspective de dezvoltare în perioada 1990–2020, când potențialii investitori au fost alungați, iar multe terenuri au fost dezmembrate și împărțite către clientele politice sau către așa-ziși oameni de afaceri de cumetrie.
La toate acestea s-a adăugat dezastrul unor privatizări realizate prin metode precum MEBO sau prin intermediul FPS și al fondurilor regionale, care au lăsat impresia că întreaga comunitate a fost înșelată. În acest proces, persoane cu influență și capital au preluat fabrici, terenuri și utilaje, în timp ce cetățenii cinstiți și muncitorii au privit neputincioși cm orașul își pierde baza economică.
Lăcomia și dorința de îmbogățire rapidă manifestate de unii parlamentari, reprezentanți locali și județeni au contribuit la situația actuală. Astfel, veniturile constituite la bugetul local din taxele și impozitele plătite de persoanele fizice și juridice acoperă doar aproximativ jumătate din necesarul minim pentru funcționarea orașului, nemaivorbind de proiecte de dezvoltare.
Aceasta este o radiografie fiscală și economică minimală a situației.
Fără o reformă administrativă reală în România, este puțin probabil să se producă schimbări semnificative. Mai mult, dacă ați observat, începând cu anul 2024 Guvernul nu a mai sprijinit primăriile în mod consistent, ci, dimpotrivă, le-a transferat noi obligații și responsabilități.
Concluzia este simplă: atât timp cât cheltuielile minime de funcționare pentru direcțiile obligatorii și serviciile publice consumă aproape toate resursele disponibile, primăria poate oferi cetățenilor doar ceea ce permite nivelul sumelor colectate prin taxele și tarifele aprobate, nimic mai mult.
Orice afirmații nedocumentate, insinuări sau manipulări motivate politic nu fac decât să îi împiedice pe oameni să înțeleagă realitatea, să îi dezbine și mai mult și să îi determine să aleagă permanent schimbarea, chiar și atunci când aceasta le poate aduce mai mult rău decât bine. Între timp, singurii care par să câștige sunt cei care transformă astfel de subiecte în oportunități pentru interese personale sau contracte avantajoase.
Acest drept la replică a fost transmis și publicațiilor Giurgiu pe Surse și GPS.
Primarul municipiului Giurgiu,
Adrian ANGHELESCU
